DOI: 10.47743/jss-2025-71-4-2

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

Rezumat: Încadrat ca literatură distopică, a unui „futuris tempore” imposibil de imaginat, romanul scriitorului britanic William Golding continuă să rămână, chiar și la șaptezeci de ani de la publicarea sa, un grav reflex meditativ asupra naturii umane prinsă în mecanismele dezacordate ale unui construct social care sfârșește prin a-și distruge propriile temelii. Ne propunem, printr-o analiză interdisciplinară ce îmbină filosofia dreptului și critica literară, să investigăm vulnerabilitatea normelor sociale în contextul izolării și a haosului care reprezintă însăși pânza narativă căci odată cu disoluţia ordinii se conturează fragilitatea structurilor juridice, mai ales atunci când legile și valorile civilizaţiei umane sunt ignorate și, în final, abandonate. Metodologia de cercetare se bazează pe o analiză hermeneutică a textului literar care evidenţiază trecerea de la o structură socială ordonată la una dominată de instincte primare și de dorinţa de supravieţuire, în dorinţa de a identifica mecanismele prin care normele juridice se dizolvă pe măsură ce personajele, confruntate cu situaţii limită, aleg să se conformeze unor coduri de conduită spontane și adesea arbitrare. Se relevă astfel faptul că legalitatea nu este un atribut inerent, ci rezultatul unui consens social precar, ce poate fi rapid destrămat de, și în condiţii extreme. Analiza urmărește punerea în lumină a importanţei unei reflecţii critice asupra fundamentelor juridice și sociale, evidenţiind faptul că menţinerea ordinii necesită nu doar un cadru juridic robust și coerent, ci și un angajament colectiv permanent în raport cu perenitatea valorilor umanităţii, mult prea adesea diluate în contextul tulbure al multor epoci din istorie. Romanul pare cu atât mai mult un studiu de caz emblematic despre cum fragilitatea conceptelor juridice poate conduce la dezintegrarea civilizaţiei în contextul ultimilor ani și în matca unui prezent incert și cu îngrijorătoare trimiteri către erodarea democraţiei și anularea libertăţilor fundamentale. Rugat să scrie o introducere la ediţia din anul 2011 a romanului, Stephen King mărturisea că: „A fost, atât cât îmi amintesc, prima carte cu mâini – mâini puternice care ieșeau din pagini și mă apucau de gât. Îmi spunea: «Aceasta nu este un simplu divertisment; este viaţă sau moarte».” Să fie oare doar ficţionalitate literară, sau o reflecţie profundă asupra realităţii umane, o forţă care ne provoacă să coborâm până în cele mai uitate unghere ale existenţei noastre?

Cuvinte-cheie: literatură distopică, analiză interdisciplinară, concepte juridice, norme sociale, libertăţi fundamentale, umanitate.

Referințe:

Baetens J., Frey H., The Graphic Novel: An Introduction, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 2015.

Carey J. (ed.), William Golding: The Man and His Books, Editura Faber & Faber, Londra, 1986.

Davis D. M., „A Conversation with Golding” în The New Republic, May 4, 1963.

Golding W., Împăratul Muștelor, Editura Humanitas, București, 2007.

Kant I., Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica rațiuni practice, Editura Știinţifică, București, 1972.

The Complete Works of Ralph Waldo Emerson. University of Michigan Library Digital Collections, https://name.umdl.umich.edu/4957107.0012.001