DOI: 10.47743/jss-2025-71-4-3

Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Rezumat: Replica lui Félix Grandet ― „Iată la ce servesc copiii!” — oferă nu doar conotaţia centrală asupra moștenirii reliefată în roman, ci și reflexia unei mentalităţi patriarhale ce reduce filiaţia la un simplu mecanism de transmitere a patrimoniului. În această viziune, copilul nu există ca subiect autonom, cu emoţii și aspiraţii proprii, ci ca o extensie a tatălui și un garant al transmiterii averii. Moștenirea nu e privită ca legătură de sânge, ci ca o strategie de conservare a puterii masculine prin control economic și familial. Eugénie moștenește averea tatălui său, devenind una dintre cele mai bogate femei din regiune, dar bogăţia nu-i va aduce fericire, ci o viaţă marcată de suferinţă și solitudine. Dragostea faţă de vărul său Charles Grandet, stă sub umbra acestei moșteniri și este spulberată de interese materiale. Trădarea acestuia și decizia Eugéniei de a se căsători fără iubire, denotă paradoxul moștenirii care, în loc să-i ofere autonomie, o leagă și mai strâns de reguli exterioare, demonstrând cum bogăţia devine un instrument al constrângerii, nu al emancipării.

În această lucrare ne propunem să analizăm moștenirea dintr-o triplă perspectivă: juridică, prin evidenţierea reglementărilor privind succesiunea în Codul napoleonian francez din 1804, psihologică, prin descifrarea Codului Generaţional și a pactelor de loialitate încheiate cu strămoșii, și emoţională, prin explorarea iubirii Eugéniei pentru vărul său Charles.

Cuvinte-cheie: Eugénie Grandet, moștenire, acceptarea moștenirii, erede, traumă transgeneraţională, pact de loialitate.

Referințe:

Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti, Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2016

Alexander Ingrid, Lück Sabine, Strămoși pe divan. Descifrarea Codului Generațional și vindecarea rănilor moștenite, traducere din limba germană de Vlad-Ion Pappu, Ed. Trei, București, 2022

Anghel Liliana, Prefață în Balzac Honoré de, Eugénie Grandet, traducere din limba franceză și note de Mioara Izverna, Ed. Corint, București, 2015

Balzac Honoré de, Eugénie Grandet în Honoré de Balzac, Moș Goriot & Eugénie Grandet, traducere din limba franceză și note de Victor Vasilache și Cezar Petrescu, Colecţia Mari Clasici ai Literaturii, Ed. Litera, București, 2024

Code Napoleon, Édition Originale et seule officielle, L’Imprimerie Impériale, Paris, 1803

Deleury Edith, Rivet Michèle, Neault Jean-Marc, De la puissance paternelle à l'autorité parentale: Une institution en voie de trouver sa vraie finalité, în Les Cahiers de droit, vol. 15, nr. 4, Québec, 1974, p. 810, https://id.erudit.org/iderudit/041993ar

Lucey Michael, Legal Melancholy: Balzac’s Éugenie Grandet and the Napoleonic Code, în Representations, vol. 76, nr. 1, Ed. University of California Press, Berkeley, S.U.A., 2001, p. 5, https://www.jstor.org/stable/10.1525/rep.2001.76.1.1

Malaurie Philippe, Brenner Claude, Droit des successions et des libéralités, 9e édition, Ed. LGDJ, Paris, 2020

McClendon Wendell, Wood Diane, Eugénie Grandet: A Woman in Transition, în Rocky Mountain Review of Language and Literature, vol. 43, nr. 4, Laramie, S.U.A., 1989, p. 200, https://www.jstor.org/stable/1347008

Wolynn Mark, Povestea ta a început demult. Cum să te vindeci de traumele familiale moștenite, traducere din limba engleză de Daniela Andronache, Ed. Trei, București, 2024