DOI: 10.47743/jss-2025-71-3-19

Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova.

Rezumat: Studiul de faţă își propune să investigheze raportul dintre protecţia drepturilor fundamentale și dubla loialitate juridică generată de apartenenţa unui stat la Uniunea Europeană: loialitatea faţă de ordinea constituţională naţională, pe de o parte, și cea faţă de valorile și standardele europene, pe de altă parte. În centrul acestei dileme se află suveranitatea statului, confruntată cu presiunea tot mai accentuată a uniformizării europene în domeniul drepturilor fundamentale, o presiune adesea amplificată de contextul politic actual.

Articolul explorează modul în care această tensiune se manifestă în plan juridic și instituţional, pornind de la lipsa de încredere a cetăţenilor în actuala arhitectură a instituţiilor statului și continuând cu analiza relaţiei dintre instanţele naţionale și cele europene, în special în jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale a României și a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, este analizat rolul mecanismelor preventive existente, precum controlul de constituţionalitate a priori sau mecanismele europene de protecţie anticipativă, ca potenţiale instrumente de echilibru între cele două tipuri de loialitate juridică.

Prin această abordare, lucrarea propune o reflecţie critică asupra viitorului relaţiei dintre stat și Uniune, ridicând întrebări esenţiale despre suveranitate, legitimitate și funcţionarea coerentă a sistemului de protecţie a drepturilor în Europa. Concluzia vizează necesitatea unui dialog juridic autentic și a unei armonizări pragmatice capabilă să respecte specificitatea constituţională a statelor, fără a submina angajamentele asumate în cadrul european.

Cuvinte-cheie: Drepturi fundamentale, loialitate constituţională, suveranitate naţională, valori europene, mecanisme preventive

Referințe:

Besselink, L.F.M., National and Constitutional Identity before and after Lisbon, Utrecht Law Review 6(3), 2010.

Brems, E., The Shaping of National Constitutional Identity in the European Constitutional Order, European Law Journal 16(4)/2010.

Dănișor, D.C., Modernitate, liberalism și drepturile omului. Drept constituţional și instituţii politice, Vol. I, Ed. Simbol, Craiova, 2018.

Dănișor, D.C., Statul român între liberalism și naționalism: o analiză juridică și filozofică a principiilor constituționale, București, Universul Juridic, 2025.

Deaconu, Ș., Tănăsecu, E. S., Comentariul art. 11 din Constituţia României, în Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsecu (coord.), 2022.

Gearty C., Principles of Human Rights Adjudication, Oxford University Press, 2020.

Habermas, J., Between Facts and Norms, MIT Press, 1996.

Kelsen, H., La garantie juridictionnelle de la Constitution, RDP, 1927.

Malenovsky J., Dix ans après la chute du Mur: les rapports entre le droit international et le droit interne dans les constitutions des pays d'Europe centrale et orientale, Annuaire Français de Droit International, vol. 45, 1999.

Motoc, I., Dialogul dintre instanţele internaţionale și instanţele constituţionale în Revista Forumul Judecătorilor, nr. 4/2020.

Muraru, I., Tănăsescu E.S. (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, ed. 2, Editura C.H. Beck, București, 2019.

Nolte, G., Constitutionalisation of Human Rights and the Spread of Adamantine Judicial Review in the EU, în Comparative Constitutional Law (ed. M. Rosenfeld & A. Sajó), Edward Elgar, 2012.

Safta, M., Drept constituțional și instituții politice. Vol. I. Teoria generală a dreptului constituțional. Drepturi și libertăți, ed. a VIII-a, Editura Hamangiu, București, 2023.

Tiniere, R., Vial, C., La protection des droits fondamentaux dans l’Union europeenne, Bruxelles, Bruylant, 2015.

von Bogdandy A. & Schill, S., Overcoming Absolute Primacy: Respect for National Identity under the Lisbon Treaty, Common Market Law Review 48(5), 2011.