DOI: 10.47743/jss-2025-71-2-6

Rezumat: Acest articol explorează dificultăţile întâmpinate la traducerea implicitului din pledoarii din limba franceză în limba română. Discursul juridic, și în special pledoariile, este plin de cuvinte nespuse, aluzii și sensuri implicite, care constituie o parte esenţială a strategiei retorice a avocatului. Implicitul se bazează pe mecanisme pragmatice care nu sunt întotdeauna ușor de redat într-o altă limbă, în special având în vedere diferenţele lingvistice și culturale dintre sistemele juridice francez și român. Provocările majore pentru traducători constau în însăși natura implicitului, care poate fi intenţionat, vizând să inducă subtil o anumită interpretare fără a o formula explicit. Acest lucru ridică întrebări cu privire la modul de a transcrie aceste subînţelesuri fără a le face excesiv de explicite, cu riscul de a pierde subtilitatea discursului original. În plus, diferenţele lingvistice, cum ar fi structurile sintactice și modalităţile de exprimare a ambiguităţii, complică sarcina traducătorilor, care trebuie adesea să adapteze discursul în profunzime, păstrând în același timp intenţia autorului. Pentru a depăși aceste dificultăţi, sunt explorate mai multe strategii de traducere. Reformularea implică explicitarea implicitului, în timp ce utilizarea echivalenţilor pragmatici urmărește recrearea unui efect similar în limba ţintă. Compensarea, pe de altă parte, deplasează efectele pragmatice în alte locuri ale discursului atunci când implicitul este intraductibil. În concluzie, articolul evidenţiază că traducerea elementelor implicite din pledoarii reprezintă un demers complex, ce impune o înţelegere profundă a subtilităţilor lingvistice și culturale. Traducătorii trebuie să pună în aplicare strategii adecvate pentru a menţine echilibrul între fidelitatea faţă de textul original și adaptarea pragmatică pentru publicul ţintă.

Cuvinte cheie: implicit, inferenţă, pledoarie, discurs juridic, traducere juridică, traducător, text sursă, text ţintă, aluzie, strategie de traducere.

Referințe:

Blanchet Ph., La pragmatique d’Austin à Goffman, Bertrand-Lacoste, Paris, 1995.

Cornu G., La linguistique juridique, LGDJ/Montchrestien, Paris, 2005.

Delisle J., La traduction raisonnée : Manuel d’initiation à la traduction, 3e édition, Les Pressesde l’Université d’Ottawa, 2013.

Ducrot O., Dire et ne pas dire : principes de sémantique linguistique, coll. « Savoir », Hermann,Paris, 1972.

Ducrot O., Les échelles argumentatives, Les Éditions de Minuit, Paris, 1980.

Gémar J.-C., Traduire ou l’art d’interpréter, Presses de l’Université de Montréal, Canada,1995.

Jaubert A., La lecture pragmatique, Hachette, Paris, 1990.

Kerbrat-Orecchioni C., L’implicite, Armand Collin, Paris, 1986.

Irimia D., Réflexions sur l’application effective de la directive 2010/64/UE du Parlement européen relative au droit à l’interprétation et à la traduction dans le cadre desprocédures pénales, in Experts, no. 144, 2019, pp. 57-59.

Maingueneau D., Pragmatique pour le discours littéraire, Bordas, Paris, 1990.

Recueil des plaidoiries. Concours international des plaidoiries, Les Presses Lumineuses, 2015,pp. 9-11, disponible à l’adresse https://www.diplomatie.gouv.fr/IMG/pdf/

Recueil_de_plaidoiries_2015_cle08c46e.pdf, consulté le 20.11.2024.

Recueil des plaidoiries. Concours international des plaidoiries sur les droits de l’homme de Mauritanie, Nouakchott – Mauritanie, Crea Communication, 2022, pp. 29-30, disponible à l’adresse https://2idhp.eu/nos_ressources/9e-concours-international-de-plaidoiries-pour-les-droits-de-lhomme-de-mauritanie-recueil-de-plaidoiries-2022/, consulté le 28.11.2024.

Recueil des plaidoiries. Concours international des plaidoiries sur les droits de l’homme de Mauritanie, Nouakchott – Mauritanie, Crea Communication, 2022, pp.45-48, disponible à l’adresse https://2idhp.eu/nos_ressources/ 9e-concours-international- de-plaidoiries-pour-les-droits-de-lhomme-de-mauritanie- recueil-de-plaidoiries-2022/, consulté le 28.11.2024.

Rey Debove J., Rey A., Le nouveau petit Robert : dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Le Robert, Paris, 2006.

Veleanu C., Le Dit et le Non-Dit dans le langage juridique, in Sonia Berbinski (éd.). Le Dire et le Non-Dit. Langage(s) et traduction, Peter Lang, 2016, pp. 225-251.

Vinay J.-P., Darbelnet J., Stylistique comparée du français et de l’anglais : méthode de traduction, Didier, Paris, 2004.