DOI: 10.47743/jss-2025-71-5-12

Facultatea de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Rezumat: Articolul de faţă își propune analiza modului în care Curtea Internaţională de Justiţie a interpretat și aplicat Convenția din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid în contextul conflictului dintre Ucraina și Federaţia Rusă. Punctul central al cercetării îl constituie cauza Acuzații de crime de genocid (Ucraina c. Federația Rusă), prin intermediul căreia Curtea a fost chemată să se pronunţe asupra abuzului de invocare a genocidului ca justificare a recurgerii la forţă. Studiul urmărește să evidenţieze felul în care instanţa de la Haga a combinat metodele clasice de interpretare cu cele evolutive pentru a răspunde unei situaţii juridice și politice fără precedent. Analiza se concentrează așadar pe raţionamentul Curţii, care a pus accent pe scopul fundamental al Convenţiei, și anume protejarea sensului juridic al noţiunii de genocid și prevenirea instrumentalizării sale politice, reafirmând totodată definirea strictă a acestei crime stabilită în cauzele Bosnia v. Serbia și Croatia v. Serbia. Prin această decizie, Curtea reiterează rolul său esenţial de garant al legalităţii internaţionale, confirmând totodată aplicabilitatea Convenţiei din 1948 în contextul unor conflicte de maximă actualitate.

Cuvinte-cheie: Convenţia privind genocidul, Curtea Internaţională de Justiţie, inerpretarea tratatelor, drept internaţional public

Referințe :

Address by the President of the Russian Federation, 24 februarie 2022, Kremlin.ru.

Address by the President of the Russian Federation, 21 februarie 2022, Kremlin.ru. 

Annan K., Declaraţie susţinută în cadrul Forumului Internaţional de la Stockholm Suedia, 26 ianuarie 2004, disponibilă pe site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Carta Organizației Națiunilor Unite, adoptată în cadrul Conferinţei de la San Francisco, 1945.

Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, adoptată prin Rezoluţia Adunării Generale ONU 260 A (III) din 9 decembrie 1948, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951.

Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, adoptată la 23 mai 1969, intrată în vigoare la 27 ianuarie 1980.

Curtea Internaţională de Justiţie, Application of the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Bosnia and Herzegovina v. Serbia and Montenegro), Hotărârea din 26 februarie 2007.

Curtea Internaţională de Justiţie, Application of the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Croatia v. Serbia), Hotărârile din 18 noiembrie 2008 și 3 februarie 2015.

Curtea Internaţională de Justiţie, Application of the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (The Gambia v. Myanmar), Hotărârea privind excepţiile preliminare din 22 iulie 2022.

Curtea Internaţională de Justiţie, Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine v. Russian Federation), Măsuri provizorii, 2022; Hotărârea din 2 februarie 2024.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie 1948 prin Rezoluţia 217 A (III) a Adunării Generale a ONU.

Declaration by the Stockholm International Forum, 28 ianuarie 2004.

Fouchard F., The Standard of Review before the International Court of Justice. Between Principle and Pragmatism, Hart Publishing, Oxford, 2024.

Lemkin R., Axis Rule in Occupied Europe. Laws of Occupation, Analysis of Government, Proposals for Redress, Carnegie Endowment for International Peace, Washington D.C., 1944.

Moldovan C., Freedom of Expression in Cyberspace: The Good and the Bad, în Recent Debates in Cyberspace and Artificial Intelligence Law, ADJURIS – International Academic Publisher, 2023.

Mundorff K., A Cultural Interpretation of the Genocide Convention, Routledge, London – New York, 2021.

Notification of the Ministry of Foreign Affairs of the Russian Federation under Article 51 of the UN Charter, 24 februarie 2022, transmisă Consiliului de Securitate al ONU (UN Doc. S/2022/154)

Statutul Curții Penale Internaționale (Statutul de la Roma), adoptat la 17 iulie 1998, intrat în vigoare la 1 iulie 2002.

Statutul Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, adoptat prin Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 827 din 23 mai 1993.

Statutul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, adoptat prin Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 955 din 8 noiembrie 1994.

Tams C.J., Berster L., Schiffbauer B., Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide. A Commentary, C.H. Beck – Hart Publishing, München – Oxford, 2014.

Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda, Prosecutor v. Jean Kambanda, Trial Chamber, Hotărârea din 4 septembrie 1998.

Weiss Wendt A., The Soviet Union and the Gutting of the UN Genocide Convention, the University of Wisconsin Press, 2017.