DOI: 10.47743/jss-2025-71-5-14

Baroul București

Rezumat: Articolul pe care îl supunem atenţiei publice urmărește modul în care unul dintre rectorii Universităţii din Iași, Constantin Stere, profesor de drept constituţional și avocat, a contribuit la formarea unei viziuni aparte privind drepturile omului în spaţiul doctrinar românesc.

În gândirea lui Constantin Stere, drepturile și libertăţile fundamentale nu sunt simple formule juridice, simple anunţuri solemne dintr-un text constituţional, ci drepturi care trebuie trăite efectiv în viaţa socială. Pentru Stere, statul de drept înseamnă existenţa unor mecanisme care să facă libertăţile posibile în fapt, nu doar în teorie.

De altfel, acesta avertiza că declaraţiile din legile fundamentale nu valorează mare lucru dacă nu sunt dublate de mijloace reale de protecţie, o observaţie remarcabilă, care pare să anticipeze ideea formulată ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia drepturile nu pot rămâne „iluzorii sau teoretice”.

Lucrarea susţine că reflectările operei sale, prea puţin explorate astăzi, ar fi putut oferi doctrinei constituţionale românești o coerenţă mai adâncă. Într-un timp în care libertăţile tind să devină abstracte, reîntoarcerea la Stere ar trebui să fie o temă obligatorie în cursurile de drept constituţional.

Cuvinte-cheie: Constantin Stere, drepturi fundamentale, stat de drept, efectivitatea drepturilor, constituţionalism românesc

Referințe:

Marius Balan, Receptarea doctrinei statului de drept în anteproiectul de Constituție al lui Constantin Stere, revista Dreptul, nr. 3, 2023.

Mihai Bădescu, Drept Constituțional și Instituții Politice, ed. a XV-a, Ed. Hamangiu, București, 2023.

Constantin Berariu, Noua Constituție a României. Reflexiuni și anteproiect, Întreprinderea de arte grafice Bucovina, 1922.

Romul Boilă, Anteproiect de Constituție pentru statul român întregit, Tipografia Naţională, Cluj, 1921.

Ștefan Deaconu, Drept constituțional, ed. a 6-a, Ed. C.H. Beck, București, 2025.

Mircea Duţu, Constituția din 1923: un punct culminant al constituționalismului românesc, conferinţă susţinută în cadrul simpozionului Constituţia din 1923: România ca stat naţional unitar, desfășurat la 24 noiembrie 2022, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române.

Raisa Grecu, Valentina Coptileţ, Contribuția lui Constantin Stere la modernizarea instituțiilor naționale: anteproiect de constituție, Revista Naţională de Drept, nr. 6, 2015.

Gheorghe Iancu, Drept constituțional și instituții politice, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 13.

Dimitrie Ioaniţescu, Anteproiect de constituție întocmit de Cercul de studii al PNL, București, martie 1921.

Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediţia a 3-a, editura C.H. Beck, București, 2019.

Cătălin Turliuc, Marius Balan, Constantin Stere și Constituția României din 1923, Revista de Istorie a Moldovei, 2015, nr. 2(102).

Constantin Stere, Curs de Drept constituțional (Litografiat), Biblioteca Academiei de Știinţe a României, 1910.

Constantin Stere, Anteproiect de Constituție întocmit de secția de studii a Partidului Țărănesc, Viaţa Românească, București, 1922.

Constituţia din 1923 promulgată prin decret regal în 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 martie 1923.

Constituţia României (republicată în 2003) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31 octombrie 2003.