DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2022-68-2-13

Rezumat: Anchetarea infracțiunilor contra securității naționale și de terorism, cu excepția celor care sunt constatate în mod spontan, presupun în cele mai multe cazuri, trecerea de la procesul investigativ informativ operativ la procesul penal, declanșată prin sesizarea de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, în condițiile prevederilor art. 61 din C.pr.pen., a organelor de urmărire penală, operațiune care este supusă unor reguli tactice criminalistice vizând alegerea momentului oportun ale acestei transgresări, precum și în ce privește efectele asupra procedeelor investigative informativ operative utilizate până la momentul respectiv, în sensul de a se clarifica dacă acestea se întrerup și sunt continuate prin folosirea procedeelor probatorii din procesul penal sau se continuă în paralel cu aceste procedee probatorii, până la momentul ajungerii la termenul de valabilitate al mandatului de securitate națională, în temeiul cărora au fost autorizate În intervalul de timp – mai lung sau mai scurt – al parcurgerii momentelor de descoperire – constatare – sesizare, activitatea ilicită, supusă monitorizării, ce constituie obiectul material al procesului investigativ operativ, se desfășoară în continuare, urmând iter criminis – ul specific manifestării ilicite concret faptice, prin acte materiale ce constituie acțiuni sau inacțiuni, ce pot constitui o stare de potențial pericol cu grade diferite – de la benign, la malign, mai îndepărtat ori iminent – de periculozitate pentru valorile ocrotite constituțional și în legislația incidentă domeniului vizat. Din această perspectivă devine extrem de semnificativă alegerea momentului, din desfășurarea activității /lor ilicite monitorizate, în care, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, vor proceda la constatarea comiterii unei /unor infracțiuni contra securității naționale și de terorism și, implicit, la sesizarea organelor de urmărire penală, finalizând în felul acesta procesul investigativ informativ operativ. Dacă activitățile de descoperire, constatare și sesizare sunt supuse unor reguli procedural penale și normative (prevăzute de legea organică și de ordine interne emise de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale), pentru operațiunea de alegere a momentului optim pentru constatarea comiterii unei /unor infracțiuni contra securității naționale și de terorism și sesizarea organelor de urmărire penală cu respectiva constatare se impune instituirea unor reguli tactice criminalistice, ceea ce își propune prezentul demers.

Cuvinte-cheie: infracțiuni contra securității naționale și de terorism; proces investigativ informativ operativ; proces penal; descoperire, constatare și sesizare a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism.

Referințe

Cristescu D. I., Investigarea criminalistică a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism, Ed. Solness, Timișoara, 2004

Cristescu D. I., Enescu V. C., Practica investigativă penală și judiciară în cazul infracțiunilor contra securității naționale și de terorism. Elemente de tactică criminalistică, vol. 1, Ed. Solness, Timișoara, 2017

Mateuț Gh., Procedură penală, Partea Generală, Ed. Universul Juridic, București, 2019

Mateuț Gh., Procedură penală, Partea generală, vol. II, Ed. Fundației “Chemarea”, Iași, 1997, ed. a II-a revăzută și adăugită, p. 203

Udroiu M. (coord.), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ed. a 3-a, Ed. C.H.Beck, București, 2020

Udroiu M. (coord.), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Ed. C.H.Beck, București, 2015

Udroiu M., Slăvoiu R., Predescu O., Tehnici speciale de investigare în justiția penală, Ed. C. H. Beck, București, 2009, p. 100 – 123

Volonciu, N., Uzlău A.S. (coord.), Noul cod de procedură penală, ediția a 2 – a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 323 – 327, 379 – 435)