Rezumat: Textul își propune să aducă în atenție o problematică cunoscută în domeniul devianței și delincvenței, cea a violenței în familie, din perspectiva unei perioade de criză pe care o traversăm la nivel global, pandemia COVID-19. Plecând de la unele aprecieri teoretice cu caracter interdisciplinar, ne-am propus să analizăm care a fost situația violenței domestice în țara noastră în anul 2020, în plină pandemie. Astfel, am identificat o serie de particularități ale fenomenului violenței familiale în ceea ce privește sesizarea faptelor, dar și a manierei de intervenție instituțională, specializată. Deși analiza cifrelor statistice ale poliției nu indică neapărat o creștere a nivelului violenței intrafamiliale față de anul 2019, credem că „cifra neagră” (faptele neraportate autorităților) ascunde o bună parte a fenomenului. Perioadele de criză acutizează disfuncțiile sociale și conflictele familiale, motiv pentru care, la finalul lucrării, am făcut un set de propuneri pentru eficientizarea intervenției în sprijinul victimelor.

Cuvinte-cheie: pandemie, violență în familie, agresor, victimă, intervenție.

Referințe:

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă. (2020). Sunt necesare eforturi urgente pentru a pune capăt pandemiei de violență împotriva femeilor. (osha.europa.eu)

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. https://anes.gov.ro. HELPLINE cu număr unic la nivel național destinat victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane. (anes.gov.ro)

Alexandru, A., Bragă, A., & Pantel, M. (2021). Experiențele femeilor în timpul pandemiei. Starea de fapt și recomandări pentru măsuri post-criză sensibile la gen, București, Editat de Centrul FILIA

Apostu, I. (2013). Căsătoria între stabilitate și disoluție. București, Editura Tritonic

Bădescu, I. (2020). „Crizele sunt cea mai nemiloasă oglindă individuală și colectivă”, interviu cu Ștefania Coșuleanu, 19.04.2020, Ziarul Lumina

Bonea, G. (2018). „Agresorul familial”, Calitatea vieții. XXIX (3), București, Editura Academiei Române, pp. 271-290

Bonea, G. V. (2016). „Violența asupra femeii în familie”, în revista Calitatea Vieții vol XXVII, nr. 2. București, Editura Academiei Române, pp. 127-143

Codruț, A. (2020). Pandemia de COVID a crescut consumul de alcool. Cine a băut mai mult în starea de urgență. (https://www.dcmedical.ro)

Collins, R., Coltrane S. (2001). Sociology of Marriage and the Family. Second Edition, Nelson-Hall Publishers, Chicago

Dima, G., Beldeanu, I. F. (coord.), (2015). Violența domestică: Intervenția coordonată a echipei multidisciplinare. Manual pentru specialiști. Timișoara, Editura de Vest

Eibl-Eibesfeldt, I., ( 1995). Agresivitatea umană, București, Editura Trei

Elias, N. (2002). Procesul civilizării, Iași, Editura Polirom

Gavriluță, C. (2008). „Agresivitatea umană și controlul social. O perspectivă socio-antropologică” în Revista Sociologie românească, Nr. 3-4/2008, Iași, Editura Polirom, pp. 197-207

Gavriluță, C. (2017). Negativul cotidianului, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”

Gavriluță, C., Gîtlan, C. (2021). „Dincolo de aparențe.Tendințe actuale ale violenței domestice în județul Iași ”, în vol. Gabriela Irimescu, Mihaela Rădoi (coord.) Fețele nevăzute ale violenței, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Gîtlan, C. (2021). Gestionarea de către polițiști a violenței domestice în contextul pandemiei COVID-19. Buletin de informare și documentare, anul XXXI, Nr. 2 (163), Ministerul Afacerilor Interne, pp. 69-75

Hearn, J. (1998). The violence of men. Sage Publication, London, Thousand Oaks, New Delhi

Ilie, I. (2021). Cum au trăit femeile din România în pandemie. (https://activecitizenfund.ro)

Iluț, P. (2005). Sociopsihologia și antropologia familiei, Editura Polirom, Iași

Inspectoratul General al Poliției Române. (2020). (https://www.politiaromana.ro)

Inspectoratul General al Poliției Române. (2020). Bright Sky RO – o aplicație care vine in sprijinul victimelor (https://www.politiaromana.ro)

Inspectoratul General al Poliției Române. Dinamica ordinelor de protecție la nivel național în 12 luni 2020

Inspectoratul General al Poliției Române. Situația statistică a persoanelor și a infracțiunilor prevăzute de legea nr. 217/2003 la nivel național în 12 luni 2020

Lessard, G., Montminy, L., Lesieux, É., Flynn, C., Roy, V., Gauthier S., Fortin, A., (2015). „Les violences conjugales, familiales et structurelles: vers une perspective intégrative des savoirs” în Revista Enfances, Familles, Générations, (22), pp. 1–26

Nemeș, C., Crișan, G. (2020). Violența domestică. Paradigme și practica judiciară. București, Editura Universul Juridic

Ogien, A. (2002). Sociologia devianței, Iași, Editura Polirom

Rădulescu, S. (2001). Sociologia violenței (intra)familiale: victime și agresori în familie. București, Editura Lumina Lex

Socea B. și colab. Politrauma during COVID-19 pandemic: an increasing incidence of domestic violence, în Romanian Journal of Emergency Surgery, vol. 2, No. I, (2020), pp. 20-24

Turliuc, M.N. (2007). Psihosociologia comportamentului deviant, Iași, Editura Institutul European

Turliuc, M.N., Karner Huțuleac A., Dănilă, O. (2009). Violența în familie. Teorii, particularități și intervenții specifice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”

UNICEF România. (2020). Evaluare rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România. (https://unicef.org)

Voicu, C. (2019). Despre violența domestică - în „limbaj simplificat”, (https://www.juridice.ro)