romanian english

MIHAI DUNEA, Opinie juridică privind posibilitatea computării privării de libertate ...

Rezumat: Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 124 Cod penal român actual este reglementată prima (şi cea mai uşoară) dintre măsurile educative privative de libertate aplicabile infractorului minor: internarea într-un centru educativ. În conformitate cu prevederile din alin. 3 al acestui articol, legiuitorul ordonează juridic o ipoteză particulară de pluralitate de infracţiuni (după caz, concurs de infracţiuni sau pluralitate sui-generis de infracţiuni) în care se poate afla infractorul minor care execută această măsură educativă. Este vorba despre situaţia în care, în cursul acestei executări, minorul fie este judecat (şi apoi condamnat) pentru o infracţiune anterioară, concurentă cu aceea care a determinat internarea sa în centrul educativ, fie comite o nouă infracţiune. În aceste cazuri, legea stabileşte, din punct de vedere sancţionator, posibilitatea instanţei de a opta pentru una din două variante posibile: fie se va menţine măsura educativă deja dispusă anterior, a internării într-un centru educativ, prelungindu-se durata acesteia (dar fără a se putea depăşi, astfel, maximul prevăzut de lege – 3 ani); fie se va înlocui această măsură educativă privativă de libertate cu aceea mai severă, a internării într-un centru de detenţie. Spre deosebire, însă, de ipoteza (oarecum) similară reglementată în cuprinsul art. 125 C. pen., tot la alin. 3 (unde, în raport de cazul relativ asemănător al prelungirii duratei internării în centrul de detenţie, pentru aceleaşi motive, se dispune expres computarea / deducerea din durata final stabilită a măsurii educative în cauză, a părţii deja executate, anterior, din aceasta, ca urmare a aplicării sale iniţiale pentru prima infracţiune definitiv judecată), legiuitorul nu prevede expres nimic, în art. 124 (alin. 3) C. pen., cu privire la computarea / deducerea perioadei de privare de libertate deja executată - prin internarea iniţială în centrul educativ - din durata internării în centrul de detenţie, dispusă în final (prin înlocuirea internării în centrul educativ) în considerarea întregii pluralităţi infracţionale săvârşite de către infractorul minor. Prin urmare, existând posibilităţi de interpretare eterogenă a acestei situaţii, în lumina unor argumente pertinente (după un punct de vedere se poate susţine necesitatea acestei computări, după un altul, dimpotrivă, imposibilitatea deducerii în cauză), problema de drept a ajuns să formeze obiectul unei sesizări a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile care să soluţioneze juridic, în mod obligatoriu pentru instanţe, această controversă. Articolul de faţă reprezintă o prelucrare (pe alocuri, o dezvoltare, din raţiuni preponderent didactice – adresându-se şi studenţilor, nu doar practicienilor) a opiniei juridice formulate ca răspuns la solicitarea de comunicare a unui punct de vedere avizat în această problemă, solicitare provenită de la (judecătorul raportor desemnat de) Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul instanţei supreme investit cu soluţionarea acestei probleme de drept.

Cuvinte-cheie: măsuri educative privative de libertate: internare în centrul educativ/internare în centrul de detenţie; computare/deducere a privării de libertate; interpretarea legii penale; interpretare strictă/interpretare extensivă/interpretare analogică in bona partem; concurs de infracţiuni în cazul infractorului minor/pluralitate sui-generis de infracţiuni.


Facultatea de Drept
.

B-dul Carol I nr. 11, cod 700506, IAŞI
Secretariat cursuri IF:
+40 232 201058
+40 232 201158
Fax: +40 232 201858
Secretariat cursuri IFR:
+40 232 201272
Fax: +40 232 201872


Copyright Facultatea de Drept, IAŞI , 2022
Server-ul a generat răspunsul în 0.0850 sec.
292087348