Rezumat: Ca dogma fundamentală atât a constituționalismului, cât și a democrației parlamentare, separarea puterilor principiu stă în diversitatea remarcabilă a diferitelor forme de fundamentare sale. Chiar dacă sensul său originar, axat pe distincția între funcțiile de stat și pe preocuparea pentru menținerea separată agențiile și autoritățile care îndeplinesc aceste funcții, este supus inevitabil re-evaluare sau reconsiderare, scopul său principal - dezvoltarea unei verificări și bilanțuri instituțional sistem de competențe politice și acordarea efectivă a unei sfere de libertate individuală protejate împotriva încălcări de stat rămâne acut relevant. În acest context, o abordare structurală în care se ocupă cu problema complexă de acorduri de putere în statul de drept modern, face posibil un grad mai mare de precizie în subliniind provocare politică și instituțională a principiului separării.

Cuvinte-cheie: separarea puterilor, constituționalism, regimurile comuniste, tranziție spre democrație