DOI: 10.47743/jss-2025-71-1-12

Rezumat: În conformitate cu funcţiile pedepselor, atunci când judecătorul decide cu privire la pedeapsa concretă aplicată unui inculpat, se presupune că acesta realizează un echilibru fin între funcţia de constrângere, funcţia de eliminare, funcţia de exemplaritate și funcţia de reeducare. Primele două se subsumează trăsăturii pedepsei de a fi măsură de constrângere și ultimele două trăsăturii de mijloc de reeducare pe care pedeapsa trebuie să îl reprezinte, atât pentru cei care săvârșesc infracţiuni, cât și pentru societate în general, sporind sentimentul de securitate socială și accentuând caracterului preventiv al pedepsei. Acest echilibru este dificil de atins în societatea contemporană, marcată de procese de comunicare ultrarapidă prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă. Mass media și social media aduc în prim-plan cazuistica controversată aflată pe rolul instanţelor, iar abundenţa surselor informative face imposibilă izolarea judecătorilor de opiniile pe care influencerii sociali le lansează în spaţiul public. Scopul acestui articol este de a analiza impactul pe care presiunea opiniei publice, formată prin contactul cu discursurile din mass media, online media și social media, îl are asupra modului de aplicare concretă a pedepselor. Întrebarea de cercetare de la care pornim este dacă presiunea opiniei publice este de natură să afecteze, la momentul stabilirii pedepsei, echilibrul dintre caracterul constrângător și caracterul preventiv și de reeducare al pedepsei. Discuţiile se axează pe impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra imparţialităţii judecătorilor cu privire la analiza anumitor tendinţe sau fenomene sociale și prin raportare la ceea ce aceștia consideră că societatea așteaptă de la soluţiile pe care le pronunţă, mai ales în cazurile puternic mediatizate. Concluziile noastre sunt că ar fi oportună elaborarea unor mecanisme de protecţie psihocognitivă a judecătorilor faţă de presiunea socială și media pe durata soluţionării cauzelor mediatizate sau care au un mare potenţial de impact asupra opiniei publice.

Cuvinte-cheie: pedepse, aplicarea pedepselor, funcţiile pedepsei, caracterele pedepsei.

Referinţe:

Adamson, C., Toward a Marxian Penology: Captive Criminal Populations as Economic Threats and Resources, în Social Problems, vol. 31, nr. 4/1984, pp. 435–458, disponibil la https://doi.org/10.2307/800389

Adler, F.; Laufer, W. S. (editori), The Legacy of Anomie Theory. Advances in Criminological Theory, vol. 6. Editura Routledge, Milton Park, 2019.

Barbu, D., Principiile procesului penal, Editura Lumen, 2025.

Bernburg, Jón Gunnar, Anomie, Social Change and Crime. A Theoretical Examination of Institutional‐Anomie Theory, în The British Journal of Criminology, vol. 42, nr. 4/2002, pp. 729–742, disponibil la https://doi.org/10.1093/bjc/42.4.729

Brânză, W. Gabriel, Drept execuțional penal. Legea nr. 254/2003, Editura Hamangiu, București, 2015.

Butler, Leah C.; Cullen, Francis T.; Burton, Alexander L.; Thielo, Angela J.; Burton, Velmer S., Redemption at a Correctional Turning Point: Public Support for Rehabilitation Ceremonies, în Federal Probation, vol. 84, nr. 1/2020, p. 38.

Cullen, Francis T.; Lutze, Faith E.; Link, Bruge G.; Travis Wolfe, Nancy, The Correctional Orientation of Prison Guards: Do Officers Support Rehabilitation?, în Federal Probation, nr. 53/1989, p. 33.

Dunn, Thomas; Castro, A., Postmodern Society and the Individual: The Structural Characteristics of Postmodern Society and How They Shape Who We Think We Are, în The Social Science Journal, vol. 49, nr. 1/2012, pp. 352-358, https://doi.org/10.1016/j.soscij.2012.02.001

Ezuilo, J. C.; Okon, P. E.; Okugo, Uzoma Chukwuemeka, Media Coverage and Audience Awareness of Prison Reform Campaigns in South-East Nigeria, în Media Watch, vol. 11, nr. 3/2020, pp. 581-592, https://doi.org/10.15655/mw/2020/12092020

Farrall, S.; Gray, Emily; Jackson, J., Theorising the Fear of Crime: The Cultural and Social Significance of Insecurities about Crime, în Experience & Expression in the Fear of Crime Working Paper, nr. 5/2007, http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1012393

Garland, D. , Criminological Knowledge and Its Relation to Power - Foucault's Genealogy and Criminology Today, în The British Journal of Criminology, nr. 32/1992, p. 403.

Goldman, L. M., Trending Now: The Use of Social Media Websites in Public Shaming Punishments, în American Criminal Law Review, nr. 52/2015, pp. 415-425.

Huidu, A.; Sandu, A., Social Construction of Values and Social Acceptability, în Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXXI, nr. 5-6.2020, 331–343, [on-line] https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/07-ahuidu.pdf

Iugan, A. V., Individualizarea judiciară a pedepsei, Editura Universul Juridic, București, 2018.

Lavorgna, A.; Corda, A., Online Prosumers and Penal Policy Formation in an Age of Digital Polarization and Populism: An Exploratory Study, în International Criminology, vol. 4/2024, pp. 265–278, https://doi.org/10.1007/s43576-024-00134-4

Li, Tong, Modernity and Postmodernity: The Characteristics of Postmodern Cultural Media, în Frontiers of Philosophy in China, vol. 12, nr. 2/2017, pp. 265-277, https://doi.org/10.3868/s030-006-017-0019-1

Mansell, R.; Wehn, U. (editori), Knowledge Societies: Information Technology for Sustainable Development, Editura Oxford University Press, Oxford, 1998.

McIntyre, Joe, „Principles of Judicial Impartiality: Threats to the Independence and Impartiality of Judges”, în The Judicial Function. Fundamental Principles of Contemporary Judging, Editura Springer, Singapore, pp. 159-180, https://doi.org/10.1007/978-981-32-9115-7_10

Mitrache, Constantin; Mitrache, Cristian, Drept penal român. Partea generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2022.

Mohamad, Armanurah; Rozlan, Syaima; Amir, Abdul Razak; Taib, Ismail; Alhnaity, Haitham, Shaping Convicts to Become Potential Entrepreneurs, în International Journal of Economic Research, vol. 14, nr. 19/2017, pp. 395-401.

Paşca, V., Drept penal. Partea generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2024.

Robinson, Z.; Rushin, S., The Law Enforcement Lobby, în Minnesota Law Review, nr. 107/2023, p. 1965, https://doi.org/10.2139/ssrn.4059643

Rosenberger, J.S.; Callanan, V. J., The Influence of Media on Penal Attitudes, în Criminal Justice Review, vol. 36, nr. 4/2011, pp. 435-455, https://doi.org/10.1177/ 0734016811428779

Sicilia, M.; López, M., „What Do We Know About Influencers on Social Media? Toward a New Conceptualization and Classification of Influencers”, în Chen Lu Wang (editor), The Palgrave Handbook of Interactive Marketing (pp. 593–622), Editura Palgrave Macmillan, Cham, https://doi.org/10.1007/978-3-031-14961-0_26

Stehr, N., „Knowledge Societies”, în George Ritzer (editor), The Wiley-Blackwell Encyclopedia of Globalization, Editura Wiley-Blackwell, Hoboken, 2012, https://doi.org/10.1002/9780470670590.wbeog342

Udroiu, M., Fișe de drept penal. Partea generală. Teorie și cazuri practice, Editura C. H. Beck, București.

Zhang, Y. ; Zhang, H.; Yang, Z.; Sun, J.; Tan, C. D., Snowball Effect of User Participation in Online Environmental Communities: Elaboration Likelihood under Social Influence, în International Journal of Environmental Research and Public Health, vol. 16, nr. 17/2019, p. 3198, https://doi.org/10.3390/ijerph16173198.