DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2022-68-3-25
Rezumat: Relevanța studiului argumentării în dreptul public este legată de provocările litigiului modern, care necesită noi abordări în construirea unei hotărâri judecătorești. Esența argumentării juridice este de a oferi argumente juridice convingătoare, dovezi ale corectitudinii soluționării litigiului în modul propus, înțelegerea conținutului unei reguli, extinderea acesteia la anumite relații și soluționarea unei anumite situații de viață. Argumentarea este o componentă importantă a practicii juridice. Este folosit în pregătirea legilor de către parlament, în redactarea hotărârilor judecătorești și în practica juridică de zi cu zi. Teoria argumentării juridice a fost studiată activ de reprezentanții științei juridice străine în ultimii patruzeci de ani, pornind de la ideea că argumentarea rațională este posibilă prin respectarea unui set de reguli, principii și proceduri. Sarcina de a face justiția în condițiile legii poate impune uneori, în special, ca aceste valori, care sunt inerente ordinii constituționale, dar care nu sunt exprimate sau doar imperfect exprimate în textele recente de lege, să fie divulgate și executate în prezentul decizii. În prezent, este nevoie ca raționamentul juridic să fie studiat științific în forma sa, cu analiza principală a conținutului de fond al argumentației cu moralitatea, având în vedere provocările constante din justiția constituțională și cerința judecății critice a judecătorilor asupra aplicarea dreptății sociale.
Cuvinte-cheie: hotărâre judecătorească, argumentare, principiu de validitate, motivare
Referințe
Aarnio A., Lo racional como razonable, Lo racional como razonable, Madrid, Centro de Estudios Constitucionales, 1991, pp. 122, 134 y ss.
Boquera J., Estudios sobre el acto administrativo. 6° ed. Madrid, Editorial Civitas, 1990
Calamandeei P., Proceso y democracia. Traducción de Héctor Fix Zamudio . Buenos Aires: Editorial Ejea, 1996
Carvalho P.B., „Direito Tributário Linguagem e Método”, Sâo Paulo, Editora Noeses, 4ª edição, 2011
Baranger C., «Sur la manière française de rendre la justice constitutionnelle. Motivations raisons politiques dans la jurisprudence du Conseil constitutionnel», Jus Politicum n° 7/ 2012, p. 5
Jorge Jr, „O princípio da motivação das decisões judiciais”. Revista Eletrônica da Faculdade de Direito a PUC – SP. PUC
Oliveira F.C.S., Por uma teoria dos princípios: o princípio constitucional da razoabilidade. Rio de Janeiro: Editora Lumen Juris, 2003.
Pimenta P.L.R.,. Normas de competência e o controle de validade da norma impositiva tributária”. Segurança jurídica na tributação e Estado de Direito, p. 840
Soto Kloss, E. Derecho Administrativo. Temas Fundamentales. Santiago, Editorial Legal Publishing, 2009
Taruffo M., „Ciencia y Proceso”. Páginas sobre justicia civil. Madrid: editorial Marcial Pons, 2009
Wroblewski J., Sentido y hecho en el Derecho. España: Servicio Editorial Universidad del País Vasco, 1989
Wroblewski, J.. Constitución y teoria general de la interpretación jurídica. Trad. Arantxa Azurza. Madrid: Editorial Civitas, S.A., 1985
Висновок № 11 (2008) Консультативної ради європейських суддів до уваги Комітету Міністрів Ради Європи щодо якості судових рішень
Євтошук Ю.О. Принцип пропорційності як необхідна складова верховенства права : дис. канд. … юрид. наук : 12.00.01. Київ, 2015. 214 с.
Лазарев В. В. Принципы юридического процесса.
Щербанюк О.В. Вплив конституційних судів на процеси реалізації цінностей та принципів права (проблеми аргументації). Сучасні виклики та актуальні проблеми судової реформи в Україні: Матеріали ІV Міжнар. наук.‑практ. конф. (Чернівці, 16 жовтня 2020 р.); [редкол.: О.В. Щербанюк (голова), Л.Г. Бзова (відпов. секр.) та ін.]. Київ: Видавництво ВАІТЕ, 2020. 356 С. С. 214–218.
Щербанюк. О.В. Принципи права в аргументації рішень конституційних судів. Вісник Конституційного Суду України №5/2021. С. 102‑109.
Ян Берназюк. Поняття та критерії мотивованості судового рішення як однієї з гарантій дотримання судами принципу верховенства права. Судебно‑юридическая газета.