DOI: http://doi.org/110.47743/jss-2021-67-3-3

Rezumat: Leon A. Casso este considerat cel mai important exponent al boierimii moldoveneşti în perioada în care Basarabia a fost provincie a Imperiului Ţarist. Doctor în drept al Universităţii din Berlin, el a fost profesor de Drept civil la Universităţile din Dorpat (Tartu), Harkov şi Moscova. A avut şi o importantă carieră politică, fiind ministru al Instrucţiunii Publice şi unul dintre principalii confidenţi ai ţarului Nicolae al II-lea. Vasta operă juridică a lui Leon Casso cuprinde şi trei lucrări în care sunt prezentate starea şi evoluţia dreptului în Basarabia după momentul anexării din anul 1812. Teoriile lui Casso cu privire la păstrarea fundamentelor romaniste ale dreptului din Basarabia au fost valorificate în procesul de unificare a legislaţiei din România Întregită. Pentru traducerea, comentarea şi popularizarea acestor lucrări o contribuţie esenţială a avut-o profesorul Ştefan Berechet. Articolul analizează conţinutul şi semnificaţia lucrărilor lui Leon Casso, evidenţiind contextul traducerilor şi implicarea Facultăţii de Drept din Iaşi în acest demers.

Cuvinte cheie: istoria dreptului, unificare legislativă, traduceri juridice

Referinţe

***Anuarul Universităţii din Iaşi pe anii şcolari 1904-1905 şi 1905-1906, Iaşi, Tipografia „Dacia” Iliescu, Grosu & Comp., 1907

***Condica criminalicească cu procedura ei din (1820 şi 1826), Seria II. Legi româneşti, publicate de Şt. Gr. Berechet, Tipografia „Dreptatea”, Chişinău, 1928

***Pravilniceasca Condică din Muntenia 1780, Seria I, Legi greco-române, publicate de Şt. Gr. Berechet, Tipografia „Cartea Românească”, Chişinău, 1930

Berechet Şt., Picături mărunte, Tipografia Eparhială, Chişinău, 1924

Berechet Şt. Gr., Activitatea publicistică între 9.XI.1903 – 15.X.1926, Tipografia Centralei Cooperativelor de Producţie şi Consum, Chişinău, 1926

Berechet Şt. Gr., Judecata la români până în secolul al XVIII-lea (cercetare pe baza documentelor slavo-române), Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Chişinău, 1926

Bechet Şt., Particularităţile cojurătorilor la români. După documente slave, Tipografia şi Legătoria Eparhială, Chişinău, 1926

Berechet Şt. Gr., Procedura de Judecată la Slavi şi Români, Chişinău, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1926

Berechet Şt. Gr., Dreptul bizantin şi influenţa lui asupra legislaţiei vechi româneşti, Institutul de Arte Grafice „Presa Bună”, Iaşi, 1931-1932

Berechet Şt. Gr., Istoria vechiului drept românesc, I. Izvoarele, Tip. Göldner, Iaşi, 1933

Casso L., Dreptul bizantin în Basarabia, tradus de Al. Varzar, revizuit de P. Davidescu, Editura societăţii anonime „Glasul Ţării”, Chişinău, 1923

Casso L. A., Dreptul bizantin în Basarabia, Traducere de Şt. Gr. Berechet, note bio-bibliografice şi comentarii de I. Popescu-Spineni, Iaşi, Tipografia Alexandru A. Ţerek, 1940

Casso L., Rusia şi bazinul dunărean, prefaţă de A. Stan, traducere din ruseşte şi studiu introductiv de Şt. Gr. Berechet, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2003

Kasso L. S., Petru Manega, un codificator uitat al Basarabiei, traducere din limba rusă de Şt. Berechet, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1923

Mâţă D. C., Ion N. Coroi – profesor de drept roman la Universitatea din Iaşi, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza Iaşi”, Ştiinţe Juridice, Tomul LII/2006

Mâţă D. C., The Development of Romanian Legal Science (1814-1940), în Zoran Pokrovac (ed.), Rechtswissenschaft in Osteuropa. Studien zum 19. und frühen 20. Jahrhundert, Frank am Main, Vittorio Klostermann, 2010

Mâţă D. C., Unificarea legislativă. Teze, proiecte şi acţiuni din România Întregită, în Dreptul, nr. 9/2018

Rădulescu A., Cultura juridică românească în ultimul secol, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1923

Rădulescu A., Dreptul românesc în Basarabia, postfaţă de M. Duţu, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2017

Titulescu N. I., Observaţii asupra reorganizării facultăţilor de drept, Tipografia Ziarului „Cronica”, Bucureşti, 1904

Titulescu N. I., Cum trebuie să înţelegem educaţia juridică, Extras din „Curierul Judiciar” nr. 24/1905, Tipografia „Curierul Judiciar”, Bucureşti, 1907