Rezumat: Prin prezenta lucrarea se intenționează a se sublinia provocările actuale privind legitimitatea și eficiența sistemului jurisdicțional penal internațional. Solicitarea procurorului de a primi autorizarea din partea judecătorilor Camerei Preliminare a Curții penale internaționale pentru inițierea unei investigații privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității în cadrul conflictului armat din Republica Islamică Afganistan începând cu 1 mai 2003, precum și cu privire la crime similare conexe conflictului armat din Afganistan presupuse a fi săvârșite pe teritoriul altor state părți ale Statutului de la Roma începând cu 1 iulie 2002, respins în unanimitate la data de 12 aprilie 2019, a determinat apariția, încă o dată, de întrebări privind independența și imparțialitatea Curții Penale Internaționale. Motivul invocat de judecătorii ICC a fost nu mai puțin faptul că o anchetă în acest caz nu ar servi interesului justiției, datorită circumstanțelor actuale ale situației din Afganistan care sunt de natură să limiteze în mod substanțial perspectivele unei investigații și a urmăririi penale de succes. Această respingere, dincolo de explicațiile sale politice mai profunde cauzate de conflictul direct al Curții cu Statele Unite, ar fi considerată o provocare pentru comunitatea internaționala în special după condamnarea a trei state europene – România, Lituania și Polonia – de  Curtea de Strasbourg pentru comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în cazurile privind existența unor centre secrete ale CIA precum cele din Afganistan.

Cuvinte-cheie: crime internaționale; Curtea penală internațională; procuror; autorizare.