Rezumat: Prezentul studiu are ca punct de plecare un reper din jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Interesul temei este accentuat de existența unei decizii anterioare a Curții Constituționale a României în aceeași chestiune. Cele două abordări jurisprudențiale permit o interogare generală asupra noțiunii și scopului corecțiilor financiare în contractele cu fonduri europene. Principala distincție se face între ”măsuri”, care au funcție recuperatorie și asigură echilibrul bugetului european și ”sancțiuni”, care au scop punitiv. În plan secundar, aplicarea în timp a legislației ”corective” ridică diferențe în accentele jurisprudențiale. O serie de modificări normative într-un domeniu calificat ca fiind nepenal, a schimbat procedurile de identificare și reprimare a neregulilor contractuale. Legătură juridică dintre instituțiile naționale finanțatoare (gestionând fonduri europene) și beneficiarii de finanțare este temei pentru proceduri distincte aplicabile la diferite momente în timp. Cheia de analiză în a determina dacă un efect retroactiv este generat ar putea fi natura punitivă a procedurilor. Studiul încearcă să sublinieze similarități di diferențe între cele două viziuni jurisprudențiale și să identifice o perspectivă unitară pentru viitoarea jurisprudență.

Cuvinte cheie: corecții financiare, contracte cu finanțare europeană, măsuri,  sancțiuni