DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2022-68-3-5

Rezumat: Prezentul studiu pleacă de la premisele necesității consacrării unui drept la repaus săptămânal al salariaților, abordând cauzele primare ale reglementării acestuia și evoluția acestora, pentru a trece la un examen al instrumentelor internaționale care îl consacră la nivelul Organizației Internaționale a Muncii, Consiliului Europei sau Uniunii Europene. Analiza comparativă a punctelor de congruență sau de divergență ale conținutului dreptului consfințit de izvoarele juridice supranaționale a impus și determinarea modalităților de aplicare în intersecția forței lor obligatorii. Perspectiva cercetării reglementării naționale a dreptului la repaus săptămânal a vizat prioritar translarea fundamentelor instrumentelor internaționale în abordarea interpretativă a dispozițiilor în vigoare, fără a nega necesitatea unor modificări suplimentare de natură a institui garanții efective în exercițiul acestui drept fundamental social. Studiul a urmărit reflectarea unor soluții adecvate în raport de stadiul actual al legislației interne în reglementarea dreptului la repaus săptămânal, subliniind necesitatea conformității normativului intern cu izvoarele internaționale, nu numai la nivel formal, dar mai ales la nivel practic, pentru a da măsura caracterului efectiv al dreptului. Propunerile de lege ferenda cumulează observațiile forurilor internaționale în materia aplicării izvoarelor ratificate de România, dar și aspectele relevate de practica judiciară în materie, adeseori neunitară și inconsecventă.

Cuvinte-cheie: drept la repaus săptămânal al salariaților, norme internaționale, conformitatea dreptului național

Referințe

Dima, L., Dreptul muncii. Curs universitar, Editura CH. Beck. Bucureşti, 2017.

Gheorghe, M., Dreptul individual al muncii. Curs universitar, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015.

Itani, O. et. al., Associations of Work Hours and Actual Availability of Weekly Rest Days with Cardiovascular Risk Factors, în Journal of Occupational Health, Tokyo, Vol. 55, Iss. 1, (2013), pp. 11‑20, [On‑line], DOI: https://doi.org/10.1539/joh.12‑0034‑OA,

Koldinská, K., The International Labour Organisation and the EU ‑ Old Friends with New Goals, în Hungarian Journal of Legal Studies, 60, nr. 2/2019, pp. 173‑184, [On‑line], DOI: https://doi.org/10.1556/2052.2019.00011

Kulak, F.A., Tuzuner, V.L., A Comparative Analysis of Flexible Working Patterns in Germany and Turkey, în International Journal of Research in Business and Social Science, nr. 9 (4), 2020, pp. 1‑14, [On‑line], DOI: https://doi.org/10.20525/ijrbs.v9i4.714

Ötken A. B., Erben, G.S., The Relationship Between Work‑Life Balance and Happiness From the Perspectives of Generation X and Y, în Humanities and Social Sciences Review, 2/2013, pp. 45‑53 [On‑line].

Popescu, A., Duţu, M., Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii ratificate de România, lucrare elaborată sub egida Institutului Român pentru Drepturile Omului, Partea I, Organizaţia Internaţională a Muncii: bilanţ şi perspective, [On‑line].

Rogozea, D., Anghenie, M.M., Scurtă analiză privind condiţiile şi procedura de acordare a repausului săptămânal cumulat, în Revista Română de Dreptul Muncii, 5/2018, pp. 70‑74, [On‑line].

Sadovec, I., Unele consideraţii cu privire la weekend, disponibil la https://www.juridice.ro/654592/unele‑consideratii‑cu‑privire‑la‑weekend.html.

Veal, A. J., Human rights, leisure and leisure studies, în World Leisure Journal, 57(4)/2015, DOI: 10.1080/16078055.2015.1081271, pp. 249‑272, [On‑line].

Weston, G., Zilanawala, A., Webb, E., Carvalho, L., McMunn, A., Long work hours, weekend working and depressive symptoms in men and women: findings from a UK population‑based study, în J Epidemiol Community Health 73/2019, pp. 465‑474, DOI: 10.1136/jech‑2018‑211309">https://doi.org/10.1136/jech‑2018‑211309