Rezumat: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 1324, 1325 și 1326 din Codul civil, republicat, pot fi aplicate în întregirea dispozițiilor Codului muncii, fiind compatibile cu specificul raporturilor de muncă. În interpretarea art. 55 lit. c) și art. 77 din Codul muncii, decizia de concediere poate fi revocată până la data comunicării acesteia către salariat, actul de revocare fiind supus exigențelor de comunicare corespunzătoare actului pe care îl revocă (decizia de concediere). Efectele practice ale deciziei sunt ample, inclusiv în plan procedural. Părțile pot utiliza instituția nulității convenționale. „Revocarea” deciziei de concediere, după contestarea acesteia de către salariat, nu mai este posibilă, rămânând angajatorului calea recunoașterii exprese a pretențiilor reclamantului în acord cu art. 436 Cod procedură civilă.

Cuvinte cheie: decizie de concediere, revocare, comunicarea actului de revocare, nulitate convențională, recunoașterea pretențiilor salariatului