Rezumat: Voinţa juridică a persoanei juridice de drept privat prezintă aceeaşi structură şi acelaşi mecanism de formare aplicabil şi voinţei juridice a persoanei fizice. Dimensiunea internă a voinţei juridice a persoanei juridice nu are natura unui proces cognitiv, ci este consecinţa unui set de proceduri legale şi statutare care substituie procesul cognitiv. Acestui proces instituţional i se aplică prezumţiile legale de existenţă şi de valabilitate a cauzei, iar aceste prezumţii pot fi răsturnate prin analiza procesului societar. Sancţiunea nulităţii relative pentru lipsa cauzei nu este incidentă nici chiar în cazul absenţei totale a procesului societar de formare a voinţei interne, actul încheiat cu terţii fiind în majoritatea cazurilor opozabil persoanei juridice şi nu este susceptibil să fie atacat nici cu acţiune în nulitate. Fundamentele acestei soluţii sunt recunoaşterea formării multistratificate a voinţei persoanei juridice de drept privat şi adoptarea ideologiei Repräsentationstheorie în sistemul de drept românesc.
Cuvinte cheie: persoană juridică, mandat, putere de reprezentare, cauză, consimţământ, nulitate, inopozabilitate.
Referinţe
Avram M., Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine: o incursiune în logica autorităţii şi a puterii în dreptul privat, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2019, pp. 55‑68.
Barbieri J.‑B., L'ordre sociétaire, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2021.
Bodu S. V., Organul administrativ şi reprezentarea legală a societăţii comerciale, în Revista Română de Drept al Afacerilor, nr. 6/2017, pp. 51‑70.
Călin D., Formarea voinţei sociale a societăţilor comerciale pe acţiuni, în Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 6/2011, pp. 31‑51.
Cîrcei E., Constituirea societăţii comerciale pe acţiuni, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995
Delvallée J., La collégialité en droit des sociétés, Dalloz ‑ Nouvelle Bibliothèque de Thèses, Paris, 2019.
François S., Le consentement de la personne morale, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2020.
Găină V., Găină A. M., Reprezentarea societăţii comerciale şi actele juridice încheiate de administratori, în Dreptul nr. 10/2017, pp. 21‑27.
Japiot R., Des nullités en matière d’actes juridiques. Essai d’une théorie nouvelle, Librairie nouvelle de droit et de jurisprudence Arthur Rousseau, Paris, 1909, retipărită în 2017 în colecţia La mémoire du droit
Maxim Ş., Călin D., Societate pe acţiuni. Lipsa consimţământului pentru încheierea unui act juridic, ca efect al depăşirii limitelor legale ale mandatului administratorilor. Sancţiune, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 2/2015, pp. 129‑136.
Nicolae M., Drept civil. Teoria generală. Vol. II. Teoria drepturilor subiective civile, Editura Solomon, Bucureşti, 2018.
Oprea I., Reprezentarea ca putere în dreptul civil şi societar, în Studia Iurisprudentia, nr. 3/2020, pp. 55‑90, https://doi.org/10.24193/SUBBiur.65(2020).3.2
Oroviceanu C., Sancţiunea aplicabilă în cazul încălcării puterilor legale ale administratorilor. Privire specială asupra art. 15322 şi art. 55 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale, în Revista Română de Drept al Afacerilor, nr. 1/2011, pp. 33‑68.
Popa I.‑F., Limitele reprezentării voluntare şi opozabilitatea, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2018, pp. 87‑106.
Popa I.‑F., O foarte scurtă introducere în tematica reprezentării, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2019, pp. 15‑19.
Popescu D. A., Abstracţiunea reprezentării voluntare şi funcţia circulatorie a actelor, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2019, pp. 221‑296.
Rizoiu R., Oglinzi paralele: Este puterea de reprezentare o veritabilă putere?, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2019, pp. 69‑134.
Sadi D., Essai sur un critère de distinction des nullités en droit privé, Editura Mare & Martin, Paris, 2015.
Stoica V., Despre puterea de reprezentare, în Revista Română de Drept Privat, nr. 2/2019, pp. 27‑54.
Tec L., Actele juridice ale societăţii: între consimţământ şi reprezentare, în Revista Română de Drept Privat, nr. 1/2021, pp. 605‑618.
1_3_Axente.pdf