DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2023-69-1-13

Rezumat: Materia pluralității de infracțiuni cunoaște reglementări generoase în legislația penală actuală din România, existând, totodată, preocupări constante manifestate în domeniu și prin pronunțarea unor decizii obligatorii ale Curții Constituționale sau ale instanței supreme. Cu toate acestea, se poate observa că materia în cauză nu este nici pe departe epuizată legislativ (existând forme de pluralitate infracțională nereglementate expres), respectiv că se pot formula critici întemeiate referitoare la unele din soluțiile / argumentările identificate, în acest sens, în jurisprudența naționalăobligatorie. Prezentul material își propune să prospecteze / reia, selectiv, parte din aceste din urmă aspecte, pe marginea cărora se pot contura fecunde discuții doctrinare, fie în scopul lămuririi unor probleme, fie în vederea sesizării asupra existenței altora. Importanța instituției pluralității de infracțiuni, inclusiv prin efectele produse asupra situației persoanelor apte de tragere la răspundere penală, legitimează demersul de aprofundare și clarificare a unor aspecte teoretice și practice specifice acesteia, în vederea optimizării normative și a corijării unor derapaje apărute, în mod regretabil, în jurisprudența obligatorie a domeniului.

Cuvinte-cheie: pluralitate de infracțiuni, legislație penală perfectibilă, jurisprudență obligatorie criticabilă.

Referințe

Antoniu G. (coord.), Explicații preliminare ale noului Cod penal, vol. I (art. 1-52), Editura Universul Juridic, București, 2010.

Antoniu G., Toader T. (coord.), Explicațiile noului Cod penal, vol. I (art. 1-52), Editura Universul Juridic, București, 2015.

Dunea M., Observații referitoare la impactul produs asupra unor instituții generale ale dreptului penal de modificările aportate prin OUG nr. 18/2016, în Analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, seria Științe Juridice, tomul LXII, nr. 1/2016.

Dunea M., Implicații ale unor intervenții legislative sau de jurisprudență obligatorie relativ recente asupra protecției victimei infracțiunii – material aflat în curs de publicare în volumul „Protecția victimelor infracțiunii. Lecțiile unui deceniu” – lucrare adunând lucrările Conferinței internaționale bienale organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Ediția a XIV-a (20-21 octombrie 2022).

Mărculescu-Michinici M.I., Dunea M., Drept penal. Partea generală - curs teoretic în domeniul licențe (I), Editura Hamangiu, București, 2017.

Mărculescu-Michinici M.I., Când (nu) există pluralitatea intermediară de infracțiuni? (II) Regimul sancționator – particularități, în Analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, seria Științe Juridice, tomul LXIII, nr. I/2017.

Mitrache C-tin, Mitrache C., Drept penal român. Partea generală, ed. a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2016.

Mitrache C-tin, Mitrache C., Drept penal român. Partea generală, ed. a III-a, Editura Universul Juridic, București, 2019.

Mitrache C-tin, Mitrache C., Drept penal român. Partea generală, ed. a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 2022.

Pașca V., Drept penal. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014.

Streteanu F., Concursul de infracțiuni, Editura Lumina Lex, București, 1999.

Streteanu F., Nițu D., Drept penal. Partea generală (curs universitar), Vol. II, Editura Universul Juridic, București, 2018.

Streteanu F., Succinte observații cu privire la decizia nr. 601/2018
a Curții Constituționale. Notă critică, în Caiete de drept penal, nr. 4/2018.

Toader T., Michinici M.I., Răducanu R., Crișu-Ciocîntă A., Rădulețu S., Dunea M., Noul Cod penal. Comentarii pe articole, Editura Hamangiu, București, 2014.

Udroiu M., Drept penal. Partea generală – Noul Cod penal, ed. a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2015.