DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2021-67-2-4

Rezumat: Conceptul juridic de „domiciliu” poate fi trasat retrospectiv din punct de vedere istoric cel puţin până la dreptul roman (domicilium), unde se consacrase deja distincţia faţă de conceptul conex de cetăţenie municipală (origo), ajutând de multe ori la determinarea legii aplicabile şi a forum‑ului de judecată. Migraţiile antichităţii târzii şi ale evului mediu timpuriu european au dus temporar la scăderea importanţei acestui punct de legătură în determinarea legii aplicabile, asigurând triumful vremelnic al principiului personalităţii legilor, pe criterii etnice sau tribale. O dată cu consolidarea feudalismului şi consacrarea dominanţei principiului teritorialităţii legilor, noţiunea de domiciliu, în accepţiunea specifică fiecărei epoci, şi‑a recăpătat importanţa în dreptul privat, rol care a început să fie din nou diminuat abia în ultimele decenii, datorită consacrării pe plan european şi international a conceptului mai flexibil dar înrudit de „reşedinţă obişnuită”. Această prezentare va încerca, folosind preponderent metoda istorică şi limitându‑se la spaţiul juridic european, să identifice cele mai importante „jaloane” ale evoluţiei conceptului de „domiciliu” în dreptul privat, din antichitatea romană şi până în epoca actuală. 

Cuvinte-cheie: domiciliu; cetăţenie; personalitatea legilor; reşedinţă obişnuită; istorie

Referinţe

Britannia Online Encyclopedia, Domicile, disponibil la www.britannica.com

Catholic Encyclopedia, Development of Domicile in Canon Law disponibil la https://www.newadvent.org/cathen/05103b.htm

Catholic Encyclopedia, Domicile, disponibil la https://www.newadvent.org/cathen/ 05103b.htm

Hanga V., Drept roman, Editura Argonaut, Cluj‑Napoca, 1999

Jacobs M.W., A Treatise on the Law of Domicil – National, Quasi‑national and Municipal, Little, Brown and Company, Boston, 1887

Long G., Domicilium în Smith W., A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, John Murray, Londra, 1875

Macovei I., Tratat de drept internaţional privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2017

Moatti C., Immigration and cosmopolitanization în Erdkamp P. (editor), The Cambridge Companion to Ancient Rome, Cambridge University Press, 2013

Nygh P.E., The Reception of Domicil into English Private International Law, Tasmanian University Law Review, vol. 1, issue 4, 1961, pp. 555‑568.

Reghini I., Diaconescu Ş., Vasilescu P., Introducere în dreptul civil, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2013

The Law Commission and The Scottish Law Commission, Private International Law – The Law of Domicile, 1987, online, disponibil la https://s3‑eu‑west‑2.amazonaws.com/ lawcom‑prod‑storage‑11jsxou24uy7q/uploads/2016/07/LC.‑168‑SC.‑107‑PRIVATE‑INTERNATIONAL‑LAW‑THE‑LAW‑OF‑DOMICILE.pdf

The Law Reform Commission of Hong Kong, Rules for Determining Domicile, aprilie 2005, online, disponibil la http://www.hkreform.gov.hk

Viollet P., Histoire du droit civil français, Larose & Forcel, Paris, 1893

Zhang M., Habitual Residence v. Domicile: A Challenge Facing American Conflicts of Laws, Maine Law Review, vol. 70, nr. 2//2018, pp. 161‑197