Rezumat: După aderarea României la Uniunea Europeană (pe 1 ianuarie 2007), judecătorii români sunt obligaţi să utilizeze o metodă mai complicată de soluţionare a speţelor de divorţ sau de anulare a căsătoriei dintre soţii care sunt cetăţeni cehi cu reşedinţa obişnuită în România, ori cetăţeni români cu reşedinţa obişnuită în Republica Cehă, ori un cetăţean ceh şi un cetăţean român. Judecătorii trebuie să-şi întemeieze competenţa pe prevederile articolelor 3 şi 4 ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea silită a hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în material răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000.  Aceste noi prevederi legale au abrogate normele de competenţă jurisdicţională internaţională prevăzute în articolele 28 şi 29 (ce trimite la art. 28 în această privinţă) ale Tratatului dintre România şi Republica Cehă privind asistenţa juridică în materie civilă (Bucureşti, 11 iulie 1994), ratificată de România prin Legea nr. 44 din 27 mai 1995. Prevederile articolelor 3 şi 4 din regulament vor suferi o adaptare condiţiilor specifice prevăzute de cele două norme conflictuale din cele două alienate ale art. 28 al tratatului, norme care sunt, încă, în vigoare. Astfel, conflictele de competenţă jurisdicţională ridicate de astfel de speţe, vor fi rezolvate în aceeaşi manieră propusă de art. 28 al tratatului cu o singură excepţie. Atunci când soţii au cetăţenii diferite (unul are cetăţenia română, celălalt pe cea cehă), doar instanţele statului unde soţii îşi au reşedinţa obişnuită va avea competenţă şi nu instanţele din ambele state (aşa cum prevedea art. 28 paragraful 2 şi, prin trimitere, art. 29 paragraful 2 al tratatului).   Pentru a determina dreptul material ce va guverna acţiunea de divorţ sau cea de anulare a căsătoriei, judecătorii români vor folosi normele conflictuale prevăzute în articolele 28 şi 29 paragraful 1 ale tratatului menţionat.Introducerea unor norme conflictuale uniforme în material divorţului şi a nulităţii căsătoriei, printr-un regulament al U.E. ar trebui să uşureze povara judecătorilor români în astfel de speţe.

Cuvinte cheie: competenţă internaţională jurisdicţională, divorţ, nulitatea căsătoriei, România, Republica Cehă, Regulamentul Brussels II bis.