DOI: 10.47743/jss-2022-68-4-10

Rezumat: Articolul aduce în discuţie principalele aspecte legate de urmele de sânge pe care un criminalist şi un jurist trebuie să le urmărească pentru a descoperi întregul scenariu faptic, pentru prinderea făptuitorului şi pentru descoperirea adevărului judiciar. Tocmai de aceea, o importanţă majoră se acordă descoperirii urmelor de sânge, care reprezintă în fapt o probă bogată în informaţii pentru cercetarea criminalistică. Însă, de multe ori, făptuitorul are o imaginaţie bogată, este creativ şi încearcă să ascundă sau să distrugă anumite urme, inclusive urmele de sânge, pentru a nu fi identificat. Totuşi, încercările făptuitorilor sunt de multe ori zădărnicite de faptul că există o serie de metode moderne de prelevare a urmelor biologice în general, inclusiv a urmelor de sânge, metode care se bazează pe caracteristicile esenţiale ale unor probe biologice de a nu putea fi distruse în totalitate. Articolul încearcă să evidenţieze aspecte esenţiale ale analizei urmelor de sânge şi importanţa acestui tip de analiză în criminalistica, dar şi în domenii cu care criminalistica este în strânsă legătură, precum medicina legală sau dreptul penal.

Cuvinte‑cheie: urme de sânge, tehnici de prelevare, criminalistică, cercetarea la faţa locului

Referinţe

Argeşanu I., Criminalistica şi Criminologia în acţiune, Editura Lumina Lex, 2001

Cioacă C., Cercetarea şi interpretarea criminalistică a urmelor biologice de natură umană, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2019

Labo N., Elemente de tehnică criminalistică, Editura Argonaut, Cluj‑Napoca, 2012

Panaitescu, V., Metode de investigaţie în practica medico‑legală, Ed. Litera, Bucureşti, 1994

Popa G., Tehnică criminalistică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008

Stancu E., Tratat de criminalistică, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015

Thorwald J., Crimă şi ştiinţă, Editura Doris, Bucureşti, 1991

Valerian C., Manual de criminologie, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019