Rezumat: Problematica stabilirii domiciliului minorului, în contextul separării părinților, reprezintă un punct important de interes, atât în cadrul procedurilor interne, cât și în cadrul celor europene. Principiul interesului superior al minorului reprezintă, fără nicio îndoială, un punct de plecare în interpretarea normelor incidente în cauză. Aderarea României la Uniunea Europeană și libera circulație a persoanelor, pe lângă plusul de valoare pe care l-a adus, au creat în mod inevitabil și o serie de probleme relative la normele incidente în soluționarea procedurilor din dreptul familiei. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului a constituit un important punct de plecare în tranșarea prezentei problematici. Inevitabil evoluția socială și economică are o înrâurire asupra migrației forței de muncă care își pune amprenta și asupra stabilirii familiilor în state diferite celui de origine. Diferențele legislative sunt evidente și marchează eventualele crize, de cele mai multe ori una dintre părți fiind într-o vădită stare de vulnerabilitate. Prezentul studiu analizează instanța competentă să hotărască asupra stabilirii domiciliului minorului, în funcție de locul unde se află acesta la momentul promovării cererii de chemare în judecată, precum și posibilitatea declinării ulterioare a cauzei către o instanță străină, ca urmare a modificării domiciliului de fapt al minorului.
Cuvinte-cheie: domiciliul minorului; divorț; competența instanțelor; legea aplicabilă
DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2021-67-1-4
Referințe
Gavrilescu L.G., Drept civil. Persoanele, Editura Universul Juridic, București, 2017
Ignătescu C.M.C., Considerații referitoare la ordonanţa preşedinţială în aplicarea domeniului raporturilor de familie, în Revista Universul Juridic, nr. 11/2020, p. 9-19
Lupşan G., Ghid de drept internaţional privat în materia dreptului familiei: Desfacerea căsătoriei - Autoritatea părintească - Obligaţia de întreţinere - Ordinul civil de protecţie - Regimul matrimonial, Editura Magic Print, Oneşti, 2014
Toader I.A., Protection of the natural individual trough civil right norms, în Romanian Law Tradition and European Vocation, 6th Edition, Editura Hamangiu, București, 2018, pp. 459-460
Toader I. A., Considerații privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în Uniformization of the law – legal effects and social, political, administrative impications: Iași, 23-25 octombrie 2014, București, Editura Hamangiu, 2014
Toader I. A., Urda O. A., Protecția datelor cu caracter personal (GDPR), în Ghid de lucru, Teorie, studii de caz, bune practici la nivel internațional și internațional din domeniul științelor juridice, coord. Tudorel Toader, Carmen Tamara Ungureanu, Olga Andreea Urda, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2020
Toader I. A., The capacity of usage of the legal personality, în Proceedings of the International Conference of Law, European Studies and International Relations, Editura Hamangiu, București, 2019.
Ungureanu C.T., Toader I. A., Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ediția a 4-a, revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, 2019.
Urda O.A., Posibilitatea soluţionării divorţului separat de cererile privind raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori, în Săptămâna juridică, Anul VIII, nr. 24, 13-19 iunie 2016