DOI: 10.47743/jss-2022-68-4-3

Rezumat: Stabilirea adevărului în procesul penal nu poate avea loc altfel decât pe baza probelor. Felul în care probele ajung a fi identificate şi respectiv administrate depinde nu doar de subiecţii antrenaţi în această activitate, de abilităţile lor profesionale dar şi nu în ultimul rând de coeziunea actorilor implicaţi în această activitate. Criminalisticii, pe lângă sarcina de a pune la dispoziţia organelor judiciare instrumentarul necesar administrării probelor, în special în contextul progresului tehnico‑ştiinţific, îi revine inclusiv obligaţia de a propune cele mai avansate metode de conlucrare a organelor judiciare, astfel încât stabilirea adevărului în procesului penal să devină o realitate. Realitate, care însă depinde şi de felul în care factorii decidenţi înţeleg să aplice realizările criminalisticii.

Cuvinte‑cheie: proces penal, probă, mijloc de probă, criminalistică, organ de urmărire penală, organ de control, organ de constatare, ofiţer de investigaţii, Agenţie de Recuperare a Bunurilor Infracţionale

Referinţe

Neagu I., Damaschin M., Tratat de procedură penală. Partea generală, ed. a II‑a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015

E. Владимиров, Учение об уголовных доказательствах, [Online]

Л. Головко и другие, Курс Уголовного процесса. Изд. Статут, Москва, 2017

Н. Яблоков и другие, Криминалистика. Изд. Юристь, Москва, 2005