romanian english

Noţiunile de domiciliu şi reşedinţă în contextul asigurărilor de sănătate

DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2021-67-2-18

Rezumat: În contextul pandemic al crizei provocate de infecţia cu virusul SARS‑COV‑2, societatea în care trăim a fost obligată să se adapteze unor situaţii noi, neprevăzute. Atenţia opiniei publice a fost îndreptată spre sfera medicală, aceasta fiind suprasolicitată de presiunea pusă de multitudinea cazurilor de îmbolnăviri cu noul virus ce au necesitat îngrijiri din partea medicilor, dar, totodată, aceştia din urmă trebuiau să acorde atenţie şi celor care sufereau de alte probleme. În baza calităţii de membru al Uniunii Europene, România are posibilitatea de a‑şi trimite cetăţenii la tratamente şi în alte state membre. În acest sens, cetăţenii îşi pot pune problema dacă pot beneficia de asigurarea lor medicală în alte state decât România. Noţiunea de domiciliu ori reşedinţă în contextul asigurărilor medicale cuprinde o serie de reglementări speciale, reglementări ce pot naşte diverse interpretări la nivel practic. Dacă potrivit articolului 222 din Legea numărul 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial numărul 652 din 28 august 2015, fiecare cetăţean român care face dovada plăţii contribuţiei la fond şi care are domiciliul în România beneficiază de o asigurare de sănătate, probleme mai complexe ridică situaţia în care reşedinţa este în ţară, dar domiciliul în străinătate. De asemenea, drepturile la serviciile medicale sunt dublate şi de legislaţia europeană, câteva dintre reglementările spaţiului comunitar fiind de mare interes în această cercetare. Astfel, noţiunea de domiciliu şi reşedinţă pot ridica multiple probleme de interpretare, situaţiile ivite în practică putând fi rezolvate doar pe baza clarificărilor oferite de profesioniştii dreptului.

Cuvintecheie: domiciliu; reşedinţă; asigurare de sănătate; cetăţean asigurat

Referinţe

Benţia, A., Instituţii de dreptul securităţii sociale, Editura Sitech, Craiova, 2016

Bufan, R. (coord. Tratat), Malherbe, J. (coord. Volum), Buliga, M., Şvidchi, N., Tratat de drept fiscal. Volumul 2. Dreptul fiscal al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2018

Cartou, L., Communautés Européennes, Précis, Dalloz, Paris 1991

Cartwright, F., Biddiss, Bolile şi istoria, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2005

Costea, I.M., Drept financiar. Note de curs, ediţia a 7‑a, revizuită şi adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2021

Costea, I.M., Fiscalitate europeană. Note de curs, Editura Hamangiu, 2016

Drosu Şaguna, D., D. I. Radu, Drept fiscal. Fiscalitate. Obligaţii fiscale. Declaraţii fiscale, ediţia 4, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2019

Drosu Şaguna, D., Radu, D. I., Radu, M. E., Drept financiar‑fiscal, Legislaţia Uniunii Europene, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2017

Duca, E., Codul fiscal comentat şi adnotat cu legislaţie secundară şi complementară, jurisprudenţă şi norme metodologice, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2018

Ţiclea, A., Georgescu, L., Dreptul securităţii sociale. Curs universitar, ediţia a VIII‑a, actualizată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2019

www.cnas.ro – accesat 10.06.2021.




Facultatea de Drept
.

B-dul Carol I nr. 11, cod 700506, IAŞI
Secretariat cursuri IF:
+40 232 201058
+40 232 201158
Fax: +40 232 201858
Secretariat cursuri IFR:
+40 232 201272
Fax: +40 232 201872


Copyright Facultatea de Drept, IAŞI , 2022
Server-ul a generat răspunsul în 0.1418 sec.
292087348