Rezumat: Dimensiunea securității cibernetice prezintă acea parte componentă a securității naționale care se raportează la oportunitățile, amenințările și mijloacele de apărare ale infrastructurii cibernetice și informațiilor. Globalizarea spațiului cibernetic a trasformat modalitatea prin care înțelegem și reacționăm la potențialele amenințări, poziția geografică ne mai reprezentând din acest punct de vedere un criteriu relevant. Scopul acestei secțiuni este să ofere o perspectivă asupra dimensiunii securității cibernetice în acord cu dreptul intern și european astfel încât să poată constitui o bază de raportare analitică la cadrul legal național și la posibilitățile de îmbunătățire a acestuia. Prezenta analiză a securității cibernetice este structurată în trei părți. Prima parte oferă reperele doctrinare de referință în înțelegerea conceptului și dimensiunilor securității cibernetice, a doua parte trece în revistă principalele strategii europene de asigurare a securității cibernetice, care printr-o analiză compartativă să releve principalele orientări și direcția evoluției la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, atât individual, cât și colectiv, iar cea de a treia secțiune prezintă cadrul legal național, analizat și prin prisma interferențelor legislației europene.
Cuvinte-cheie: securitate cibernetică; strategie de securitate cibernetică; infrastructură critică; securitatea informațiilor
DOI: http://doi.org/10.47743/jss-2021-67-1-16
Referințe
Carrapico H., Barrinha A., The EU as a Coherent (Cyber)Security Actor?, în JCMS: Journal of Common Market Studies, Vol. 55, nr. 6/2017, https://doi.org/10.1111/jcms.12575
Delerue F., Cyber operations and international law, Editura Chambridge University Press, Chambridge, United Kingdom, 2020
Delibasis D., Cybersecurity and state responsibility: Identifyng a due diligence standard for prevention of transboundary threats în J. Kulesza, R. Balleste (editori), Cybersecurity and human rights in the age of vyberveillance, Editura Rowman & Littlefield, Lanham, 2016
Dordal P.L., Dark Web, în H. Jahankhani (coord.), Cyber Criminology, Editura Springer, Switzerland, 2018
Galinec D., Možnik D., Guberina B., Cybersecurity and cyber defence: national level strategic approach, în Automatika, vol. 58, nr. 3/2017, pp. 273-286, https://doi.org/10.1080/00051144.2017.1407022
Gehem M., Usanov A., Frinking E., Rademaker M., Assessing cyber secyrity. A meta-analysus of threats, trends, and resonses to cyber attacks, The Hague Centre for Strategic Studies, Haga, 2015
***, Guide to developing a national cybersecurity strategy. Strategic engagement in cibersecurity, International Telecommunication Union, Geneva, 2018
Hare F., The cyber threat to national security: why can’t we agree?, în C. Czosseck & Podins (Eds), Proceedings of the Conference on Cyber Conflict, Tallinn, Estonia: CCD COE Publications, 2010
Hathaway M.E., Cyber Security. An economic and national security crisis, în Intelligencer Journal, vol 16, nr. 2/2008, pp. 31-36
Krause K., Williams M.C., Broadening the Agenda of Security Studies: Politics and Methods, în Mershon International Studies Review, vol. 40, nr. 2/1996, pp. 229-254, https://doi.org/10.2307/222776
Libicki M.C., Cyberdeterrence and cyberwar, Editura RAND Corporation, Santa Monica, 2009
Mann I., Towards a Cyber-Security Treaty, Just Security, 2016 [on-line]
Mâță D.C., Cybersecurity – Dimensions of national security, în Journal of Law and Administrative Sciences, Special Issue, 2015, pp. 132-142
Mâță D.C., Securitatea națională. Concept. Reglementare. Mijloace de ocrotire, Editura Hamangiu, București, 2016
Omand D., Understanding Digital Intelligence: A British View în E. De Silva (coord.), National Security and Counterintelligence in the Era of Cyber Espionage, Editura IGI Global, Hershey, 2016, pp. 97-121, https://doi.org/10.4018/978-1-4666-9661-7.ch006
Panc D, Securitatea cibernetică la nivel național și internațional. Instrumente normative și instituționale, Editura Hamangiu, București, 2017
Peng Shin-yi, Cybersecurity Threats and the WTO National Security Exceptions, în Journal of International Economic Law, Editura Oxford University Press, vol. 18, nr. 2/2015, https://doi.org/10.1093/jiel/jgv025
Rass S., Schauer S., König S., Zhu Q., Cyber-Security in Critical Infrastructures. A game-theoretic approach, Editura Springer, Switzerland, 2020, https://doi.org/10.1007/978-3-030-46908-5
Rosenzweig P., Cyber Warfare. How conflicts in cyberspace are challenging America and changing the word, Editura Praeger, Santa Barbara, 2013
Schmitt, M.N., Tallinn Manual 2.0 on the international law applicable to cyber operations, Editura Cambrindge University Press, Cambridge, 2017, https://doi.org/10.1017/9781316822524
Topor S., Education in the cyber security field and implications for national security, în Annals – Series on Military Sciences, nr. 1/2020, pp. 81-98
Virkar S., The mirror has two faces: Terrorist use of the internet and the challenges of Governing Cyberspace, în E. De Silva (coord.), National Security and Counterintelligence in the Era of Cyber Espionage, Editura IGI Global, Hershey, 2016, pp. 7-27, https://doi.org/10.4018/978-1-4666-9661-7.ch001
Wilson C., Drumhiller N., US – China Relations: Cyber Espionage and Cultural Bias în E. De Silva (coord.), National Security and Counterintelligence in the Era of Cyber Espionage, Editura IGI Global, Hershey, 2016, pp. 28-46, https://doi.org/10.4018/978-1-4666-9661-7.ch002