Rezumat: Activitățile de monitorizare a utilizatorilor și publicitate personalizată în cadrul rețelelor sociale au reprezentat subiectul criticilor din rațiuni psiho-sociale, dar observăm că, după intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor, instanțele europene n-au ezitat să sancționeze aceste practici. În prezentul articol supunem unei analize comparative politicile de confidențialitate ale principale rețele sociale prin examinarea condițiilor de colectarea a informațiilor despre utilizatori, dar nu numai, și de folosire a acestor pentru scopurile de publicitate.  Gândindu-ne la cazul Cambridge Analytica, dincolo de interesele politice aflate la mijloc, înțelegem din analiza faptelor petrecute că supravegherea pasivă a utilizatorilor ce folosesc diverse platforme de socializare a trecut la o formă de control activ a vieților acestora și a structurilor sociale construite organic de către oameni. Prelucrarea automată a profilurilor de utilizatori și recomandarea selectivă doar a unor tipuri de mesaje, respectiv, persoane, pune în pericol însăși libertatea de a alege.

Cuvinte cheie: rețele sociale; urmărire; publicitate personalizată; profilare; protecția datelor.