Rezumat: Pornind de la convingerea lui Jackson conform căreia „regulile sunt ele însele semnificative ca narațiuni construite din punct de vedere social”, această lucrare își propune să exploreze proiecțiile intarsiilor stilistice în limbul juridic al proprietății intelectuale; astfel se naște un alt text, suficient de versatil și precis pentru a putea explica „idei complexe sau abstracte” (Berger 2002: 34). Preocupat de „creațiile minții, invențiilor, operelor literare și artistice” (WIPO), limbajul juridic al proprietății intelectuale își deschide discursul complex și criptic construcțiilor metaforice, în special, dar nu exclusiv, celor „ontologice” (Lakoff & Johnson 1980: 25), care îi aduc un „sânge prețios” (Milton) în vasele sale semantice. Intenționăm să explorăm narațiunea discursului proprietății intelectuale prin obiectivul construcțiilor alegorice și să călătorim de la doctrina „sweat of the brow” susținută de pragmatismul utilitarian al lui John Locke, la viziunea lui Daniel Defoe asupra drepturilor patrimoniale ale autorului în raport cu opera sa „Copilul Invențiilor sale, Odrasla minții lui”, spre Convenția de la Berna din 1886, în căutarea acelei bogate intertextualități care se migălește prin aplecată căutare de sens.

Cuvinte-cheie: metafora, limbaj juridic, intertextualitate, transfer