Rezumat: Într-o decizie istorică deja (cauza C-131/12), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că operatorul unui motor de căutare pe internet răspunde juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal care apar pe paginile web publicate de terți. Dreptul la uitare, creație pretoriană, care își va găsi ulterior consacrarea în Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul (UE) 2016/679), cu aplicare din 25 mai 2018, a declanșat o serie întreagă de reacții. Prezentarea noastră va încerca să explice aceste reacții, să expună avantajele și riscurile implicate, să facă o trecere în revistă a legislației privind prelucrarea datelor cu caracter personal din Europa și să analizeze implicațiile juridice, politice și sociale ale dreptului nou-creat, teritoriu virgin pentru toate părțile implicate și care necesită o atentă punere în balanță a mai multor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, dreptul la viață privată, dreptul la demnitate, dreptul la propria imagine sau dreptul publicului la informare.   

Cuvinte-cheie: dreptul la uitare, date cu caracter personal, libertate de exprimare, dreptul la viață privată